Arhiva | Noiembrie, 2014

factorul pertubator…

26 Noi

si ce slalomuri am facut… si ce gropi am sarit, m-am dat si peste cap de doua ori si am ajuns si la munca… la timp!… bine… a fost un moment de panica, a aparut un factor perturbator care putea pune in pericol reusita operatiunii…
dar anii de antrenament si-au spus cuvantul inca odata…
factorul pertubator are evident geaca albastra si flutura o legitimatie la necunoscuti… incepusem sa uit cum arata…
dar sa revenim… itb-istul de ieri, caci despre aceasta specie este vorba, urca ieri in masima destul de plina, si incepe a interactiona cu pasagerii… eu… castile in urechi, compuneam cu mai interes, ignorand absolut totul in jurul meu… insa cu vederea periferica observ ca imi intinde legitimatia in fata si o tine asa vreo 5-10 secunde, timp in care eu nu mi-am ridicat ochii din device-ul sud korean… cred ca si vorbea cu mine, dar cine sa-l auda?… cert este ca a stat, ma analizat, si a plecat… fara sa mai insiste… nu inteleg de ce… o sa fac o plangere… asta este discriminare… mai ales ca un coleg gasise o femeie mai slaba de inima si au tabarat ca hienele pe ea… ce iti e si cu jungla asta…
astazi am plecat cu o intarziere de circa 6 minute… la draq…. iar gasesc usa incuiata…

sauna…

25 Noi

o forma combinata de raceala, cu oboseala si cu mahmureala, ma facut ieri sa ma bag in plapuma destul de devreme… ca atare, m-am gandit eu ca ar fi bine sa caut niste pastile… gen, sa ma faca bine, bun… bine gandit, din multitudinea de medicamente luate preventiv pentru pitic, gasesc niste paracetamol…
una bucata pastila, una bucata pahar cu apa… si treaba e rezolvata… evident ca nu am adormit imediat, batranul ben cerandu-si dreptul de a iesi la plimbarea de noapte, asta e dupa plimbarea de seara tarziu…
cum timp trece foarte usor, realizez ca este aproape trecut de miezul noptii si imi impun sa vizitez taramul viselor…
foarte tare pe acolo, fel de fel de lucruri aranjate de subconstient cum stie el mai bine, doar ca aseara la mine e fost intuneric… nu am vazut nimic…
asta pana pe la 3 dimineata, cand l-am auzit pe benosu’ blanosu’, care isi aminteste ca e un batranel ursus si morocanos si care vrea sa bifeze si plimbarea de dimineata foarte devreme, toate bune… ma dau jos din pat si realizez ca paracetamolu ala a scos vreo 7-8 litri de apa din mine… nici sauna nu ar fi avut eficienta asta… hainele pe mine, tot patul, perna… totul era fleasca… parca facusem ceva surfing sau scuba… ma schimb eu… intre timp ben, s-a bagat la somn, il injur amical printre dinti si ma folosesc de partea uscata a patului pentru cele trei ore ramase pana cand micul sud-korean va suna…
dimineata, cu toate eforturile supraomenesti nu am reusit decat un timp foarte slab… 23 de minute intarziere la plecare… dar am un plan diabolic si voi recupera si… bineinteles, ca voi ajunge la timp la munca…

din ciclu vorba bulgarului…

24 Noi

una din placerile deplasarii cu mijloacele de transport in comun este cititul titlurilor din ziar… in timp ce metroul se deplaseaza dintr-o statie spre alta, imi sare in ochi prima pagina a unui ziar care se distrubuie gratuit… „marele cutremur ar putea sa ne loveasca in urmatorii 25 de ani”, pe bune?!?… sunt socat… si daca nu o sa ne loveasca?… ce o sa se intample?… pai zic… ca nu o sa ne loveasca…
asta imi aminteste…de prognoza meteorologica primita de la institutul abilitat prin care acestia ne informeaza in legatura cu starea vremii pentru perioada urmatoare… citez din memorie… „vremea in urmatorele 3 luni, va fi inchisa, fiind posibile averse de precipitatii sub forma de lapovita si\sau ninsoare, totodata este posibil ca temperaturile sa scada sub 0 grade, si sa se creeze polei”… si ma intreb… trebuie sa faci scoala ca sa descoperi asa ceva?… astept titlurile zilei de maine… cand probabil vom afla ca daca vrei sa inchizi o fereastra, trebuie in prealabil ca aceasta sa fie deschisa… sau cine stie, poate o sa apara vorba bulgarului… viata asta e ca tamplaru… traieste ce traieste si la urma moare…

is show time…

21 Noi

si rasaritu a venit… dar odata cu el si ceata… asa ca am avut parte de white fog… draguta si ea dar umezeala aferenta nu prea…
m-am lamurit la fata locului ce si cum in legatura cu reclama… actor radu valcan… parca il cheama… reclama la un sampon verde… o actinune de vreo 15 ore… sublim… sa o vezi pe actrita care… spalata cu minunata apa cu spuma iti da volum 40 de mii de ore… cum statea ea saraca dupa fiecare dubla sa ii aranjeze coafura un stilist… nu ala de tine cu echipa din ghencea, ci ala cu pieptanele si foarfeca dupa el… mai dadea el cu o tona de fixativ, mai o aranja manual, a nu se intrepreta dubios, ce mai… tare samponu’… il recomand…
dar curios… cum el, actorul, se duce la aeroport dupa ea, ii da un buchet de flori… mai aveau putin si ramaneau doar tulpinile din ele la cat le-au ametit aia… apoi o ignora sublim… cum ma?!?… te duci pana kilomotru 20 doar ca sa scoti o sticla… de clabuci, din buzunaru de la spate… era si o melodie de petrecere „am aflat cine imi e frate, buzunaru de la spate”, nu a gasit omul alta rima… dar sa revenim, deci e clar omu are un fetish, ceva… daca are un kill de sampon dupa el… asa prin oras… dar mesajul e cireasa de pe tort… daca nu iti place, samponul, ai banii inapoi… garantat… si uite cum abia la epilog se face lumina… ai samponu la tine, ramai fara bani, faci troc si ai rezolvat problema… parca vad la supermarket… cash sau bonuri de masa… platesc cu sampon… va costa 10 ml, va rog…
oricum, noroc ca am reusit sa-mi recuperez orele de somn lipsa si sunt, as putea spune, chiar fresh… dar today is vineri, iar pitica are program de vizite in weekend… asa ca… is show time… mai ales ca 1 an si 11 luni… revenim cu amanunte…

vanilla sky…

19 Noi

ce face un om normal, intr-o zi normala, la ora 4:25 am?… in mod normal as zice ca doarme… da cine mai e normal in zilele astea?…
eu… la aceasta mirobolanta ora, imi alergam prietenul sud corean prin camera… care imi spunea in felul sau: „buna dimineata”…
intr-un final, dupa vreo 30 de minute, reusesc sa-l prind pe „asiatic” si ii urez si eu un silence mode…
ma urnesc cu greu spre al scoate la aer pe batranul ben… patrupedul casei… care pentru ca varsta nu-l mai ajuta prea mult, are echivalentul in ani al unui om caruia varsta incepe cu 9, se mai scapa din cand in cand… mopuiesc cu o dexteritate iesita din comun, holul scari din fata usi de la intrare… dar nu e bai… oricum femeia de servici e o utopie, care apare ca menstra… o data pe luna!…
dupa ce imi sadisfac sarcinile matinale, o tai spre platoul de filmare… se face ca azi voi participa, ca sarcina de munca, la nu stiu ce filmare, vom revenii cu amanunte pe acest subiect…
ma uit la ceas, sunt intr-o intarziere scurta fata de momentul alocat plecari, dar lasa ca recuperam noi…
si cum ma deplasam eu asa ca tom cruise in vanilla sky, aud ca ieri, recte 18 noiembrie, a fost ziua lui mickey mouse… realy?!?… tare sau ce? a facut vreo 86 de ani… tare soarecele…
tot ieri am fost si pe marea arena sportiva a capitalei noastre… unde viitoarea campioana mondiala, a se citi echipa noastra, a jucat cu unii in alb si rosu…
sa imi aduce-ti aminte ca nu mai am ce cauta la meciuri amicale… a fost atat de intens meciul ca la pauza eu si vreo jumate din romanii care nu aveau ce face acasa si sau dus pe stadion… si-au adus aminte brusc ca meciul este si televizat meciul… in felul asta am apucat sa adorm la o ora decenta si sa-mi dobor recordul saptamanii la dormit… am bifat azi noapte 4 ore de somn… e de bine… duminica 2 ore… luni 3… in ritmul asta, in weekend reusesc sa dorm 8-9 ore… asta daca nu imi da mos ene o bata dupa ceafa prin mijloace noastre comune…
astept cu interes rasaritul soarelui… poate voi avea parte si de frumosul cer vanilla sky…

starea de dupa…

17 Noi

pentru ca luni… si pentru ca stare de spirit

imagini de campanie…

9 Noi

image

nu!!!… pe acest blog nu se face politica… dar alaturarea dintre cele doua imagini mi se pare geniala… si asta pe un site important de stiri…
ps: pentru cine nu cunoaste… sus o imagine cu o multime, zece mii conform site-ului, care scandau impotriva candidatului din imaginea de mai jos…
tare sau ce?

beac tu bisnis…

7 Noi

auch… ma uit de cand nu a mai fost activitate pe aici… as zice ca de mult, dar cum bine zicea un bun prieten al meu, timpul este relativ… chiar avea o teorie legata despre acest lucru… dar sa nu intram in detalii…
cum ziceam, a trecut ceva timp si ar fi multe de povestit, ca atare sper sa imi fac timp sa pot relata mirobolanta relatie pe care o am cu noii mei vecinii mei, dar si despre tristetea pe care o am cand vine vorba de mai vechii mei prieteni reatebisti… dar dragoste cu da sila nu se poate, asa ca m-am reorientat, chiar as zice ca sunt pe castig… dar o sa revin cu amanunte in postarile urmatoare…
acum realizez, cate noutati prin activitatea mea zilnica… dar mai bine o melodie vesela sa cantam…