Arhiva | Octombrie, 2012

azi e halauinul…

31 Oct

dintr-o eroare de memorie… am afirmat ca halauinul este pe 30… cat de blond sa fi?!… deci, am mancat shaorma degeaba?…  iar acum cand varcolacii dau tarcoale eu sunt nepregatit…

nu ma mai incurc cu jumatati de masura!… ma duc sa-mi cumpar vreo 3-4 capatani de usturoi si mai vad eu vreun vampir prin zona…

nu stiam eu azi dimineata de ce mi-am luat o mega teapa… cand am vazut o pereche de itb-isti in masina… si m-a cuprins asa un simt civic si am validat calatoria… numai ca aia nu au controlat pe nimeni… si cand ma gandesc ca am mers doar o statie… or fi fost deghizati in itb-isti?… se pregateau pentru party-urile de diseara…

una peste alta frumos este ca a iesit din nou soarele…

umbrela made in china…

30 Oct

desi in calendar toamna s-a instalat de ceva timp… vremea de afara a aratat mai degraba a primavara, dar odata cu schimbarea orei, mica londra a revenit… cerul arata de parca nu si-ar mai reveni vreodata… are aceeasi nuanta de la ora 8 dimineata pana la 17 cand se face bezna si vorba cuiva… ajungi acasa, aprinzi lumina…

noroc ca am inceput sa ma obisnuiesc cu micul sud korean, si am reusit sa ma dau joc din pat in timp util… cand am iesit din casa… ce sa vezi.. surpriza!!!… ploua… daaa… e halauinul… se potriveste atmosfera… apropo de azi, la multi ani balenului orca!…

deoarece ploaia sunt convins ca nu va inceta sa pice, ma intorc sa iau umbrela… nu am cu ce ma lauda, este o umbrela cumparata in graba de la o mica taraba, cu doar 10 ron, dintr-o statie de metrou, intr-un moment in care vechia mea umbrela a dat rateu si a cedat in a ma mai apara de picaturile ude si reci ale ultimei ploi cazute prin capitala noastra… deci… dezvirginez noua umbrela… ce sa va spun… 10 lei dai… 10 lei face… de plouat, nu m-a plouat… dar cand vrei sa o deschizi/inchizi e facuta de asa natura sa te… la draq… mi-am prins degetele de vreo 5 ori in mecanismul curului… am niste rani… umbrela made in china…

recomandarea zilei vine de la iggy…

trick or treat…

29 Oct

cum halloween bate la usa, romanii, oameni priceputi nu au mai asteptat ziua de marti, si au inceput distractia de vineri noapte… suntem singura natie din lume care sarbatorim un eveniment cate o saptamana… pun pariu ca partyurile cu tematica vor fi si weekendul viitor… prin state, tara de provenienta a celebrei „sarbatori” traditia zice ca se costumeaza copiii in diferite „animalute dragute” si cer „spaga” niste bomboane ca sa nu te sperie… celebrul „trick or treat”… la noi… inca un motiv de bauta, pe langa renumitele deja instalari de mot, taieri de windows… sau ma rog cum era… am mai vorbit despre acest subiect, nu revenim asupra sa…

desi carramba zicea ca nu exista coincidente, va spun ca total intamplator in acest weekend am fost de am vazut filmul hotel transilvania… abia acum realizez ca am sarbatorit si eu astfel mare sarbatoare… altfel am stat in casa… am profitat de ora in plus de somn… caci daca mai exista lume care nu stie in acest weekend pe langa petrecerea varcolacilor, dracule, scolarite si/sau calugarite… ar trebuii sa ne speriem de calugarite si/sau scolarite??? ca am vazut ca e la moda asta pe 30 octombrie… in fine… dar sa revenim la subiect…
in acest weekend s-a dat ceasul cu o ora inapoi… ce rau imi pare de cei ce au lucrat sambata noapte… au stat o ora in plus la munca…

eu… ca sa fiu in siguranta o sa bag deseara o shaorma cu usturoi…

terapia itb-ista…

22 Oct

alarma telefonului suna de dimineata… ma uit pe geam, intuneric… imi zic ca nu are cum sa fie deja ora de trezire, asa ca adorm la loc… suna adoua alarma, ma uit din nou pe geam… in cotinuare intuneric, panica…  ma uit la ceas… la draqu… chiar e ora de trezire… ce ciudat este sa te trezesti noaptea, si sa pleci la munca… noroc ca saptamana viitoare se schimba ora si vom dormii cu o ora mai mult… ce bine suna!…

ajung la munca, salut niste colegi cu traditionalul „buna de dimineata!”, si mi se raspunde ca dimineata a fost cand au ajuns ei… ma uit din nou afara… intuneric… si replic ” pai, da.. nu vezi ca pana am ajuns eu la munca sa facut noapte!”…

in alta ordine de idei… monopoly… acel joc, il stiti, cu imobiliare, case, hoteluri… este un joc care este recomandat a se juca cu oameni pregatiti sa piarda… eu nu am tinut cont de acest amanunt si m-am ars… am jucat in weekend si exact cand incepuse jocul sa fie mai interesant, evident cineva… nu dam nume ca e in viata… a spart joaca… si am trecut la jocuri de societate mai usoare… gen, septica… ce le-am mai rupt capu si acolo… dar asta este o alta povestire… intre timp, noi mei prieteni de la banca ma tot suna sa vada ce mai fac… pe aceasta cale tin sa-i salut si sa le doresc un calduros… exact… un calduros… si lor dar si doamnei controlor, care isi pierde timpul pe la terminalul de curse interne al aeroportului nostru international… itb-ista cu care am facut cunostinta saptamana trecuta… saraca de ea, chiar mi-a fost mila de ea, dar eram intr-o pasa proasta… dar i-am predat pasa… si am avut parte de dupa amiaza minunata… unele persoane fac terapie prin shoping… eu… cum sa o numesc?… stiu!… terapia itb-ista…

despre oameni si pinguini…

12 Oct

este la mare moda filmul despre oameni si melci… recunosc ca nu am apucat sa-l vad, deci nu voi face un studiu amanuntit, in schimb o sa-mi permit sa schimb putin denumirea originala… desi nici melcul nu suna prea bine… deci… cum ziceam, norocul este de partea mea… am scapat de un pinguin eclozat dintr-un ou abandonat de parinti si am dat peste un altul… dar, va spun, acest adoilea exemplar, cand a reusit sa sparga coaja oului, si asta cu vreo 2-3 luni intarziere, s-a dovedit ca era diferit de restul pinguiniilor… si la draq, nu era happy feet, nu… era doar un mic pui necrozat… propun un experiment: da putere si functie unui creier netedet,  sa vedem care este rezultatul… desi incepusem ziua bine, a tinut sa imi reaminteasca pasarea de nu zboara ca este vineri azi… iar in istoria mea s-a dovedit ca ultima zi a saptamanii este cea mai crancena… dar lasa, ca trece… „toate” trece… cum ar spune spanionul „suerte”…
am uitat sa mentionez… acest material este un pamflet, trebuie tratat ca atare… orice asemanare cu personaze reale este pur si simplu…

in alta oridine de idei… trebuie sa zambim este inceput de weekend…

fumatul…

11 Oct

coicidenta sau nu, tocmai azi cand se implinesc 30 de zile de cand fumatul nu imi mai este viciu, nu se putea sa nu i-au leapsa de la scarbette, care se intreba de unde pasinea umanitatii asupra trasului din filtru… asadar, nu se cadea sa nu ii raspund la problema ridicata…
iar teoria mea e urmatoatea… fumatul din anumite surse, isi are radacile de prin america de nord, unde capatelile pieilor rosii, ardeau anumite plante dintr-o asa numita pipa a pacii (oare ce planta fumau aia de o ardeau pacifist?)… probabil, zic eu, astia aveau case facute din diferite plante si intr-un moment de neatentie, o astfel de casa bio, a luat foc… iar in incercarea de a salva bunurile valoroase (tv-ul , mobilul, etc) din interiorul „plant-homul”, indieni au inhalat fumul si astfel dependenta s-a instalat si s-a extins in intreaga lume…

intr-o nu stiu care…

10 Oct

batranul ceas desteptator si-a facut datoria… iar azi nu am mai fost nevoit sa invart inelul lui rumburak sau sa imi pun pelerina lui zubarman ca sa ajung la timp la intreprindere… in schimb mi-am pus, pentru prima data in aceste sezon, o bluza cu maneca lunga… totusi la 3-4 grade cate au fost azi noapte, cam strange, zic… ma gandesc la saracii oameni de prin tarile calde…

pe drum, pe la arcul de triumf… cica o masina, cu origini nemtesti (nici astia nu mai fac masinile ca alta data), s-a stricat…banuiesc, pentru ca era goala si cu avarile aprinse in mijlocul drumului… probabil duduia-propietara, cu tocurile cui de 12-14 cm, nu a putut impinge autovechiculul pe dreapta… saraca… o fi tremurand si ea de frica (frig) pentru ca aflase dintr-o carte?…

relatare de marti…

9 Oct

azi, soarele a rasarit la ora 06:23, dar cum geamul meu este orientat spre sud, lumina a patruns ca in jurul orei 7 in camera mea… evident ca soneria „ceasului korean” nu a reusit sa ma trezeasca… au facut-o razele soarelui… m-am decis, voi reveni la ceasul desteptator finlandez, care nu a ratat nicio trezire… ca atare cu nitica intarziere am fugeat spre intreprindere…

pe drum am tot sperat sa ma intalnesc cu ai mei amici itb-isti, doar doar voi avea si eu o zi inceputa reusit… din pacare nici astia nu mai sunt ce erau odata… paradoxal este ca nu am intarizat la munca (prea mult)…

cum mi-am impus o dezvoltare spirituala si nu numai, in urmatoarea perioada, am inceput sa caut printre altele piese de teatru… astept recomandari…

altfel, sa facut ora de plecare… revenim…

luna lu’ brumarel…

1 Oct

desi cifra din termometre ne indeca o zi frumoasa de vara…asta explica si lipsa de inspiratie… inca nu a venit efectiv toamna… in calendar am rupt fila 9, si am facut loc lunii lu’ brumarel… asadar un nou episod din serialul „calendarul lu’ uxenoi”…

si cum azi e 1… si e luni… este un bun prilej sa ne apucam de acele repetate amanari… de luni, ma apuc de cantonament (aviz scarbette… trebuie sa castigi  pariul)… de luni, ma las de fumat (aici lista e lunga… eu am deja 20 de zile de cand imi purific plamanii)… si enumerarea „must-urilor” poate continua…